Terapia acvatică: un mod plăcut pentru menținerea sănătății

Înotul este mai mult decât un simplu sport, beneficiile sale fiind dovedite de tot mai multe studii. Terapia acvatică face referire la efectele sănătoase ale mișcării în apă, atât în prevenție și recuperare, cât și ca mijloc antistres și de recreere.

Pentru că mediul acvatic preia o bună parte din greutatea corpului, dar totodată exclude mișcările bruște sau existența unei susțineri fixe cum se întâmplă în cazul mișcării la sol, educația acvatică ridică problemele supratensionării articulare și a coloanei vertebrale, dar și cele legate de riscul de accidentare. 

Ca mijloc terapeutic, mișcarea în apă este recomandată indiferent de vârstă, de la sugari la adulți și bătrâni.

În cazul sugarilor educația acvatică este recomandată în stimularea creșterii în lungime și dezvoltării armonioase a corpului, ajutând în dobândirea unei bune posturi a coloanei vertebrale și a unui tonus muscular optim. Tot pentru cei mici mișcarea timpurie în apă asigură în medie capacitatea de a merge la o vârstă mai mică și joacă un rol important în prevenția obezității infantile.

Pentru femeile însărcinate mișcarea în apă este recomandată încă din trimestrul II de sarcină. Beneficiile înotului la gravide se reflectă atât în conferirea unei stări de bine, cât și în ușurarea nașterii, reducerea varicelor sau a riscului de obezitate, a edemelor specifice sarcinii. De asemenea practicarea înotului în timpul sarcinii scade riscul de depresie postpartum. 

Terapia acvatică își evidențiază rolurile și efectele în numeroase situații precum:

  • Corectarea deviațiilor coloanei vertebrale: cifoza, lordoza, scolioză, atonii;
  • Torticolis;
  • Stimularea aparatului locomotor atât la cei sănătoși, cât și la persoanele cu dizabilitați;
  • Copiii astenici sau cu urme de rahitism;
  • Tulburări de somn sau de alimentație: înotul reglează apetitul și îmbunătățește calitatea somnului;
  • Tratarea asteniilor, anxietății sau depresiei (înotul la gravide ajută în prevenirea depresiei postnatale);
  • Profilaxia sau ameliorarea unor afecțiuni articulare și osoase;
  • Creșterea imunității, inclusiv pe timp de iarnă. Chiar dacă vremea nu este favorabilă, înotul nu crește riscul de răceli la copii dacă aclimatizarea este realizată;
  • Tulburări ale aparatului cardiovascular și respirator – înotul stimulează circulația sângelui și funcțiile inimii, ajută în drenarea limfatică și crește capacitatea pulmonară;
  • Tulburări de creștere;
  • Astm;
  • Tulburări de atenție și hiperactivitate – efectele de calmare ale înotului se datorează atât consumului mare de energie, cât și mecanismelor antistres pe care le învățam în apă, învingerea temerilor, depășirea obstacolelor;
  • Ameliorarea afecțiunilor articulare și creșterea mobilității diferitelor segmente ale corpului;

În plan psihoemoțional înotul crește încrederea în sine și ajută în dobândirea unui management mai bun al stresului. C

Acest text a fost scris de catre Anca Grecu pentru desprespa.ro.

Photo by chuttersnap on Unsplash

SalveazăSalvează

SalveazăSalvează

ancagrecu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *